1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Germania nu este atractivă pentru specialiştii străini

Sabine Kinkartz | Alina Kühnel
16 martie 2023

Peste 400.000 de specialişti ar trebui să ajungă anual în Germania, pentru a acoperi necesarul de forţă de muncă bine calificată. Şi totuşi, străinii care ajung aici se reorientează deseori spre alte destinaţii.

Tânără obosită
Tinerii specialişti sunt nemulţumiţi de GermaniaImagine: Zoonar/picture alliance

Mara era convinsă că visul ei devine realitate când a obţinut un job bine plătit în publicitate, la Berlin. După ce a absolvit facultatea în Marea Britanie şi a lucrat mai mulţi ani în România, tânăra de 30 de ani a ajuns acolo unde îşi dorea de ani buni. "Când am venit în Germania mi-am spus: 'acum începe o nouă viaţă'. În vest poţi trăi bine, credeam eu, şi îmi doream să rămân aici până la pensie". 

Acum, la un an distanţă, euforia iniţială a cam dispărut. Mara se simte singură, nu are prea multe contacte cu oamenii de aici. Pe de-o parte este bariera lingvistică. Mara a absolvit un curs de germană la Bucureşti dar la birou se vorbeşte doar engleză. "Înţeleg ce mi se spune, dacă se vorbeşte lent. Îmi pot comanda o cafea, dar nu pot purta o conversaţie detaliată".

Lupta cu birocraţia

Firma la care lucrează a menţinut sistemul de lucru de acasă şi după pandemie. Cu colegele şi colegii comunică virtual. "Am fost serios afectată. În weekend este şi mai rău, nu ştiu dacă pot să ies şi cu cine să mă întâlnesc", povesteşte ea în discuţia cu DW.

Multe firme acceptă doar personal vorbitor de limba germanăImagine: Christoph Soeder/dpa/picture alliance

Neaşteptat de dificil a fost să găsească un apartament în Berlin, unde piaţa imobiliară este extrem de solicitată iar discuţiile cu autorităţile trebuie purtate exclusiv în germană. Funcţionarii îi solicitau documente, iar Mara nu înţelegea despre ce era vorba. O situaţie incomodă. "Bineînţeles că nu le pot cere oamenilor să nu vorbească limba germană. Nu aş face aşa ceva", spune Mara. "Dar, atunci când îi întreb dacă vorbesc engleza, îmi răspund scurt şi răspicat că nu. Mai multă deschidere şi flexibilitate ar fi utile".

Germania nu este primitoare pentru străini

Mara nu este o excepţie. Într-un studiu realizat de Institutul pentru Studii Economice aplicate din Tübingen, la solicitarea Oficiului Federal pentru Forţă de Muncă, la care au răspuns, pe Facebook, circa 1900 de angajaţi străini, cei mai mulţi deplâng dificila integrare socială. Doi din trei specialişti din afara Europei reclamă discriminarea cu care se confruntă în Germania, pe baza originii lor.

Personalul medical din America Latină este plătit sub nivelul calificării în GermaniaImagine: privat

Mulţi sunt neplăcut suprinşi să constate că nu le sunt recunoscute în totalitate calificările profesionale. Pentru cei sosiţi din state din afara UE, acordarea dreptului de şedere în Germania se dovedeşte a fi foarte complicată.

Specialiştii vin şi pleacă repede

Urmările pentru Germania sunt grave. Ceea ce spune şi experta în migraţie din Berlin, Naika Fourutan, care predă la Universitatea Humbold. Între timp a devenit "realitate statistică", faptul că mulţi din experţii care ajung în Germania, "pleacă repede spre alte destinaţii", după cum a declarat cercetătoarea la o întrunire a grupului parlamentar social-democrat. Alţi specialişti de top evită total Germania. Potrivit unui studiu recent realizat de OECD, Germania a pierdut mult la capitolul atractivitate în ultimii ani.

Când este vorba despre şanse profesionale, venit, impozite, perspective de viitor, competenţe, diversitate şi calitatea vieţii, Germania ocupă doar locul 15 din cele 38 de state OECD. În 2019, se situa pe locul 12.

Acordarea rapidă a cetăţeniei? Nu, mulţumesc!

Rezultatele ar trebui să îi alarmeze pe politicieni, în contextul în care tot mai puţină forţă de muncă înalt calificată ajunge în Germania. Potrivit Oficiului Federal pentru Ocuparea Forţei de Muncă, anual este nevoie de 400.000 de specialişti pentru a menţine stabilitatea pe piaţa muncii. În 2021 au venit în Germania doar 40.000 de specialişti.

Guvernul federal elaborează acum o amplă reformă a legislaţiei referitoare la migraţie. Inclusiv acordarea cetăţeniei ar urma să fie simplificată. Un sondaj reprezentativ realizat de YouGov la solicitarea agenţiei de presă DPA arată că 59 la sută dintre germani resping accelerarea procesului de acordare a cetăţeniei.

Se impune o schimbare de mentalitate

Societatea germană acceptă cu greu schimbările. Cetăţenii trebuie să admită că integrarea nu este o stradă cu sens unic, spune experta pe probleme de migraţie. "Nu noi facem ceva pentru cei care vin aici, ci ei ne ajută pe noi. Este ceea ce trebuie să înţelegem acum". O schimbare de mentalitate nu se petrece de la sine, este nevoie de linii clare anti-discriminare elaborate de legiutori.

Cercetătoare în domeniul migraţiei Naika FourutanImagine: STPP/IMAGO

Timpul trece şi Germania pare să fi ratat şanse importante. Nu doar Marea Britanie, SUA, Canada şi Australia sunt concurenţi serioşi pe piaţa forţei de muncă. "Părem să nu observăm că Arabia Saudită, Qatar şi Emiratele Arabe Unite au campanii intense de atragere a forţei de muncă, că Filipine nu mai renunţă la proprii specialişti şi că şi Africa încearcă din răsputeri să îşi păstreze personalul", avertizează Fourutan.

Calificarea refugiaţilor

"Calificarea refugiaţilor este târzie dar nu complet ratată", constată Aladin El-Mafaalani, profesor pentru Educaţie în cadrul Societăţii pentru Migraţie de la Universitatea Osnabrück. "Suntem o ţară cu o singură limbă şi nici vremea nu ne ajută, nu avem plajă, toate dezavantaje serioase, în condiţiile în care facem prea puţin pentru a compensa aceste lipsuri".

Este migraţia o soluţie pentru piaţa germană a muncii?

01:19

This browser does not support the video element.

La conferinţa organizată de grupul parlamentar al SPD, El-Mafaalani a recomandat ca Germania să se concentreze mai mult asupra oamenilor care se află deja în Germania. El s-a referit mai ales la cei sosiţi ca refugiaţi în 2015, peste un milion de oameni. Printre ei se numără mulţi tineri care au o calificare şi lucrează. Dar şi aceştia ar putea întoarce spatele Germaniei, dacă nu primesc dreptul de şedere permanent.

În Eritreea nu există certificate de naştere

Un exemplu elocvent ne oferă Christa, fostă profesoară la o şcoală profesională. După 2015 s-a ocupat de imigranţii sosiţi din Eritreea. "Am spus că îi înregistrem pe toţi în sistemul dual de calificare profesională şi ne-a reuşit de minune". Între timp, foştii refugiaţi lucrează ca meşteri, în construcţii şi în îngrijirea persoanelor. Unii dintre ei au şi funcţiii de conducere. "Au poziţii în care pot avansa", spune ea.

Muncitor străin în GermaniaImagine: Sven Hoppe/dpa/picture alliance

După mai bine de opt ani în Germania, unii dintre ei ar vrea să primească cetăţenia germană. Ceea ce nu este simplu, mai ales pentru cei din Eritreea, care nu au certificate de naştere. "Acum vor să părăsească în masă Germania şi să se mute în alte ţări", spune Christa. "În Anglia primesc cetăţenia după doi ani iar aici nici nu au dreptul să se căsătorească, se simt lăsaţi de izbelişte", povesteşte profesoara. "Este o glumă proastă", mai adaugă ea.

Cu bagajele la uşă

Nici Mara nu mai este convinsă că va rămâne mai mult în Germania. Să rămână aici până la pensie nu mai reprezintă o opţiune pentru tânăra specialistă din România. "Acum văd cu totul altfel situaţia. Poate mai rămân un an, doi, dar nu mă văd peste cinci sau zece ani aici".

Cercetătoarea Naika Fourutan avertizează asupra riscurilor şi a consecinţelor ce decurg din actuala atitudine faţă de emigraţie şi susţine "negocieri pentru a rămâne" în toate sectoarele. În Germania, multe persoane sunt pregătite să se întoarcă în ţările de origine. "Ce s-ar întâmpla dacă în Iran o revoluţie ar avea succes şi o mare parte din iranieni s-ar repatria? Chiar dacă pare o glumă, Germania s-ar confrunta imediat cu un deficit de stomatologi".

Sabine Kinkartz Sabine Kinkartz, reporter DW la Berlin, scrie despre politică și economie.